• Pentru persoanele care nu consumă carne sau alte produse care conțin proteina de origine animală, sunt potrivit de consumat proteine vegetalecare combinate, vor oferi organismului aceleași beneficii ca și proteinele clasice.

    4 tipuri de proteine vegetale pe care trebuie sa le incerci dacă ești vegetarian

    Tipuri de proteine vegetale incluse în dietele sportivilor pe care orice persoana le poate folosi

    Proteine din semințe de dovleac

    În forma completă, semințele de dovleac sunt relativ bogate în proteine ​​și grăsimi sănătoase. Când este transformată în pulbere, cea mai mare parte a grăsimii este eliminată, ceea ce reduce caloriile.

    Un sfert de cană (28 de grame) de porție de pulbere de proteine ​​din semințe de dovleac oferă aproximativ 103 calorii și 18 grame de proteine, în funcție de marcă. Deoarece are un conținut scăzut de aminoacizi esențiali treonina și lizină, nu este o proteină completă.

    Totuși, proteina din semințele de dovleac este foarte hrănitoare, furnizând cantități mari de magneziu, zinc, fier și alte minerale, precum și compuși vegetali benefici.

    Puține studii au fost facute asupra beneficiilor pentru sănătate ale proteinei din semințele de dovleac, dar există dovezi ca ar putea avea proprietăți antioxidante și antiinflamatorii.

    Proteine din mazăre

    Pulberea de proteine ​​din mazăre nu este făcută din mazare verde dulce, ci din verișorii săi cu proteine ​​superioare, mazare despicată galbenă.

    Un sfert de cana (28 de grame) de porție de proteină din mazăre conține aproximativ 21 de grame de proteine ​​și 100 de calorii, în funcție de marcă. Ca si alte leguminoase, este scazuta in aminoacidul esential metionina.

    Cu toate acestea, proteina de mazare este deosebit de bogata in aminoacizii esentiali cu catena ramificata (BCAAs), leucina, izoleucina si valina, care ajuta la alimentarea muschilor care lucreaza si stimuleaza corpul sa faca proteine ​​musculare.

    Mai mult, castigurile musculare experimentate cu proteina din mazare au fost similare cu cele ale consumatorilor de proteine ​​din zer (lapte). Studiile la animale si la om sugereaza, de asemenea, ca proteina din mazare poate promova sentimentele de plinatate si scaderea tensiunii arteriale.

    Proteine din soia

    Praful de proteina ​​din soia este o proteina completa, ceea ce este neobisnuit pentru proteinele ​​vegetale. De asemenea, are un nivel ridicat de BCAA pentru a sprijini forta si cresterea muschilor.

    Un sfert de cana (28 de grame) de portie de izolat proteic de soia are aproximativ 95 de calorii si 22 de grame de proteine vegetale, in functie de marca. In plus, contine compusi vegetali benefici, inclusiv unii care iti pot scadea colesterolul.

    Proteina de soia a scazut in popularitate in ultimii ani, in parte pentru ca majoritatea soiei este modificata genetic (GM). Cu toate acestea, se pot cumpara cateva marci de proteina de soia non-GM.

    Alte motive pentru care proteina de soia nu este la fel de populara includ alergiile la soia si ingrijorarile legate de potentialele efecte negative asupra sanatatii, cum ar fi riscul de cancer de san.

    Proteine din semințe de floarea soarelui

    Proteina izolata din semintele de floarea soarelui este o optiune relativ noua pentru proteine ​​vegane.

    Un sfert de cana (28 de grame) de portie de proteina din semintele de floarea-soarelui are aproximativ 91 de calorii, 13 grame de proteine, in functie de marca si ofera BCAA-uri pentru formarea de muschi.

    Ca si alte proteine din seminte, este scazuta in aminoacizii esentiali lizina. Cu toate acestea, este o sursa buna pentru toti ceilalti aminoacizi esentiali. Pentru a imbunatati nivelul lizinei, proteina din semintele de floarea soarelui este uneori combinata cu pulberea de proteina quinoa, care este o proteina completa.

    Pana in prezent, nu exista studii care sa compare efectele asupra sanatatii ale proteinei din semintele de floarea soarelui cu alte surse de proteine ​​vegetale izolate la animale sau oameni.


    your comment
  • Calciul este unul dintre principalii electroliți ai organismului nostru și totodată, cel cu proporția cea mai mare din organism, reprezentând aproximativ 2% din greutatea corpului și este depozitat în proporție de 99% în sistemul osos și în dinți. Însă rolul acestuia este mult mai complex, nu doar la sistemul osos.

    De ce avem nevoie de calciu și care este rolul acestuia în organism

    Află care este rolul acestui mineral, cum se manifestă și ce probleme de sănătate poate cauza lipsa de calciu, dar și cum poate fi evitată aceasta cu o alimentație sănătoasă și cu suplimentele potrivite.

    De ce avem nevoie de calciu?

    Încă din perioada intrauterină, apoi în copilărie, în adolescență și în tinerețe acumulăm calciu în oase, după vârsta de 30-40 de ani, dacă nu avem un aport alimentar corespunzător, începem să ne consumăm din depozite și ne crește riscul de osteoporoză.

    Doar un singur procent de calciu din fluxul nostru sangvin și celule este foarte prețios pentru că ne asigură contracția mușchiului inimii, ne reglează ritmul cardiac și contracțiile și relaxarea mușchilor la nivelul corpului.

    Deficitul de calciu a fost asociat cu hipertensiune arterială, de aceea rolul acestuia pentru funcționarea inimii în parametri normali este extrem de esențial.

    Unele studii indică beneficii în prevenția cancerului de colon ale aportului crescut de calciu și reducerea riscului de recurență al adenoamelor colo-rectale.

    Calciul are numeroase roluri esențiale pentru sportivii de anduranță. Acesta are un rol benefic în rigiditatea și soliditatea scheletului. 1% din calciu se găseşte în spaţiul extra-osos.

    Fiecare sportiv trebuie să consume cel puțin 3 porții de alimente bogate în calciu în fiecare zi.

    • Factorii care facilitează asimilarea calciului : vitamina D, probioticele, aportul de calciu din timpul zilei.
    • Factorii care limitează pierderile de calciu : alimentația bogată în fruncte și legume, alimentația bogată în calciu şi în potasiu.
    • Factorii care limitează asimilarea calciului : Acid oxalic (spanac, pătrunjel, cresonul), fosforul (sodiu), cafeaua.

    Factorii care favorizează pierderile de calciuc: alimente acidifiante, excesul de proteine animale și o alimentație prea sărată. Calciul este mineralul cel mai abundent din organism.

    Calciul intervine în coagularea sangelui și în contracția musculară. Dacă dieta este săracă în calciu, ionii de calciu necesari contracției musculare vor fi furnizati de către os. În timp, aceasta va duce la scăderea rezistenței osoase, fracturi și întarzieri în refacerea post-traumatică.

    În timpul efortului, calciul joacă un rol esențial în inițierea contracției musculare prin eliberarea intracelulară dar și în inițierea relaxării prin recaptarea calciului în rezervoare.

    Rolul calciului în organism

    Calciul are un rol important pentru tot organismul chiar dacă ponderea acestuia este mai mare la nivelul oaselor și al danturii, acesta se regăsește și în mai multe organe și sisteme din organism și contribuie la buna funcționare a acestora.

    • Are un rol important în coagularea sângelui, intervenind în mai multe etape diferite ale acestui proces.
    • Este responsabil cu activarea unor enzime.
    • Contribuie la reglarea bătăilor inimii, are un rol important în funcționarea optimă a miocardului și reglează presiunea arterială.
    • Este cel care determină răspunsul celular ca urmare a schimbărilor hormonale.
    • Are un rol important și în întărirea sistemului imunitar, făcând organismul puternic în fața infecțiilor și capabil să se vindece.
    • Influențează în mod direct creșterea sau scăderea nivelului unor hormoni precum sunt cei tiroidieni, fiind astfel responsabil și de funcționarea normală a sistemului endocrin.
    • Calciul poate influența semnificativ și starea de sănătate a unghiilor, a pielii și a părului, dar și aspectul acestora.
    • Este esențial pentru sănătatea danturii și a oaselor, având un rol important de susținere pentru structura scheletică.
    • Calciul are un rol important și în reducerea riscurilor de apariție a mai multor tipuri de cancere, printre care se numără cancerul de colon, cel rectal și cel de prostată.
    • Dezvoltarea creierului și activitatea cerebrală sunt dependente de calciu. De asemenea, mineralul ajută sistemul nervos central să funcționeze optim.

    Carența de calciu

    Când cauzele carenței de calciu țin de regimul alimentar, administrarea preparatelor ce conțin calciu poate fi necesară. Acestea pot fi injectabile sau orale, acestea din urmă fiind uneori asociate cu magneziu, fier, zinc sau vitaminele A, D și E, astfel încât calciul să se fixeze mai bine în organism.

    De altfel, carența de calciu nu este asociată doar cu alimentația deficitară. Aceasta poate să apară și din cauza lipsei de vitamina D3 – pe care corpul o produce în mod natural prin expunerea la soare – sau a unor probleme de sănătate, precum hipertiroidia, anemia, diabetul ori afecțiunile renale.

    Excesul de calciu

    Aportul excesiv de calciu care nu are efecte adverse severe, însă pot fi neplăcute. La vârstnicii deja confruntați cu simptomele altor boli, excesul cauzează constipație sau agravează constipația existentă.

    În caz de exces apar stările de amețeală, slăbiciune, greață și vărsături, tulburări la nivelul sistemului nervos central, inclusiv depresie. Pot să apară depuneri nedorite de calciu în anumite țesutul ale organismului, inclusiv în rinichi. Calculii renali pot să apară în urma excesului de calciu din suplimente, nu din alimentația zilnică.

    De unde ne luăm calciul zilnic și cât trebuie să consumăm

    Doza zilnică de calciu este de 1000mg, crescând la 1200mg-1500mg în perioada sarcinii și alăptării, dar și a premenopauzei și menopauzei la femei. La copii și adolescenți diferă în funcție de vârstă, aceștia însă având nevoie de un aport ridicat deoarece sistemul lor osos este în formare.

    Principala sursă alimentară de calciu o reprezintă produsele lactate. Acestea acoperă nevoia de acest mineral în proporție de 60-80%, în condițiile unui regim alimentar obișnuit.

    Alte alimente bogate în calciu sunt: busuiocul, salvia, menta, cimbrișorul, pătrunjelul, scorțișoara, migdalele, fasolea, broccoli, semințele de susan, smochinele, somonul și sardinele. Iata cât calciu conțin acestea:

    Lapte 120mg
    Brânzeturi proaspete 70-170mg
    Brânzeturi uscate 150-1200mg
    Sardine 600mg
    Somon 180mg
    Busuioc 2100mg
    Broccoli 74mg
    Mentă 1400mg
    Pătrunjel 1000mg

    Tabel surse de calciu la 100g produs

    Iată care este doza zilnică recomandată de calciu, în funcție de categoria de vârstă:

    • sugari: 200-260 mg;
    • copii între 1 și 3 ani: 700 mg;
    • copii între 4 și 8 ani: 1000 mg;
    • copii și adolescenți între 9 și 18 ani: 1.300 mg;
    • adulți: 1.000 mg;
    • femei însărcinate sau care alăptează, femei la menopauza: 1.000-1.300 mg.

    Calciul ingerat este absorbit în organismul adulților doar în proporție de 30-45% și de 60% în cel al copiilor, restul fiind eliminat prin urină și transpirație sau sedimentat.


    your comment
  • Întărirea imunității este un factor esențial pentru oricare dintre noi deoarece sistemul imunitar reprezintă singura modalitate prin care corpul se poate apăra și opune rezistență împotriva virusurilor, bacteriilor, microbilor sau agenților patogeni.

    Deși ne naștem cu o imunitate naturată, aceasta se modifică de-a lungul vieții astfel că vom avea nevoie de aliați eficienți și importanți pentru a face față tutror provocărilor, iar cel mai mare ajutor îl găsim în alimentație și suplimente nutritive.

    Află care sunt cele mai bune vitamine și minerale pentru întărirea imunității

    Află mai departe care sunt aceste suplimente nutritive care te ajută să îți întărești imunitatea

    Atunci când vorbim despre creșterea imunității, trebuie să luăm în calcul un stil de viață echilibrat, cu odihnă suficientă, dar suplimentarea dietei este esențială pentru menținerea unui corp sănătos. Dacă nu ai o alimentație bogată în nutrienți, poți alege să iei suplimente nutritive care să contribuie la întărirea imunității.

    Vitamina B6

    Vitamina B6 joacă un rol important în susținerea sistemului imunitar pentru că poate să crească linia de apărare a organismului atunci când acesta este atacat de microbi, bacterii sau virusuri, prin faptul că oferă sprijin în sinteza anticorpilor.

    În plus, această vitamină contribuie la formarea de globule roșii, la creșterea celulelor, la descompunerea proteinelor digestive, glucidelor, aminoacizilor și lipidelor, este un stimulent muscular și are o influență benefică asupra pielii.

    Alimentele bogate în vitamina B6 sunt carnea de pui, năutul, peștele precum tonul și somonul, legumele de culoare verde cum este salata, kale și spanacul. Dacă nu consumați aceste produse sau ai un deficit de B6 poți apela la suplimente nutritive.

    Vitamina C

    Există deja un renume făcut de această vitamină, în privința imunității. Atunci când ne gândim la vitamine pentru imunitate trebuie să știm că vitamina C este unul dintre cei mai mari stimulenți ai sistemului imunitar. Aceasta are capacitatea de a încetini procesele de îmbătrânire și deteriorare celulară.

    Este foarte important de știut că organismul nostru nu poate produce și nici depozita vitamina C și de aceea trebuie să aduce un aport zilnic din această vitamină.  Se găsește în cantități ridicate în fructele și legumele proaspete, dar și sub formă de supliment de vitamina C.

    Vitamina C protejează organismul împotriva infecțiilor, stimulează sinteza de hormoni, împiedică declanșarea reacțiilor alergice, ajută la regenerarea țesuturilor și stimulează direct sistemul imunitar.

    Vitamina D3

    Se știe că această vitamină ajută corpul să absoarbă calciul și astfel susține sănătatea sistemului osos. Împreună cu vitaminele C și E, D3 creează un complex de vitamine pentru sistemul imunitar care contribuie la întărirea imunității.

    Stimulează activitatea sistemului imunitar, reduce riscul de a face diverse boli ale sezonului rece precum răceală, gripă, infecții ale gâtului, doar că această vitamină se sintetizează în piele sub acțiunea razelor ultraviolete, de unde și numele de vitamina soarelui.

    Am mai discutat despre Vitamina D3 într-un alt articol cu mai multe detalii.

    Vitamina E

    Vitamina E întărește imunitatea, deoarece este un puternic antioxidant și ajută organismul să lupte împotriva infecțiilor, luptând alături de vitamina C pentru combaterea efectelor nocive ale radicalilor liberi.

    Acestea ajută la repararea și vindecarea țesuturilor și au un rol important în prevenirea cancerului. Există numeroase alimente bogate în vitamina E, cum ar fi nucile, semințele și spanacul.

    Vitamina E are și un puternic caracter emolient, deci te poate ajuta și în obținerea unui păr mătăsos și al unui ten fin.

    Zincul

    Zincul este bogat în antioxidanți, fiind un microelement ce contribuie la întărirea imunității prin protejarea celulelor împotriva stresului oxidant. Lipsa acestui mineral în organism determină scăderea funcțiilor celulelor imunitare, înregistrându-se o reducere a fagocitozei neutrofilelor și o alterare a activității monocitelor.

    Pentru că un mineral bogat în antioxidanți și pentru că servește organismul ca un antiinflamator, zincul este un aliat puternic, care îți stimulează sistemul imunitar. El ajută și la buna funcționare a enzimelor, contribuie la sinteza proteinelor și la vindecarea rănilor.

    Zincul este esențial și pentru menținerea sănătății pielii, părului și unghiilor, deci te poate ajuta și pe plan estetic. 

    Acizi grași Omega 3

    Acești nutrienți pe care îi regăsim în pește și ulei de pește contribuie la întărirea sistemului imunitar. Cu ajutorul unui supliment de acizi grași Omega 3, organismul luptă mai ușor împotriva infecțiilor respiratorii și sporește funcțiile celulelor implicate în răspunsurile imune, respectiv limfocitele.

    Fierul

    Carenta de fier deteriorează imunitatea, de aceea trebuie tratată corect pentru că organismul să se poată apăra în fața agenților patogeni. Acest mineral are un rol important în corp, fiind un nutrient esențial vieții.

    Calciul

    Cel mai abundent mineral din corpul uman este calciul. Prin urmare, o lipsă a acestui mineral afectează sănătatea întregului organism, în special a oaselor, precum și imunitatea. Calciul întărește corpul, îl face puternic în fața infecțiilor și sporește capacitatea de vindecare.

    Si sa nu uitam de magneziu care ajuta la ameliorarea stresului si ofera un somn mai bun.


    your comment
  • În primul rând trebuie să știm că aminoacizii BCAA sunt aminoacizi esențiali cu catenă ramificată, ce nu pot fi produși de către organism. Acești aminoacizi esențiali ce alcătuiesc BCAA-urile sunt leucina, izoleucina și valina. Combinația dintre aceștia însumează 1/3 din mușchii scheleteci a corpului uman și joacă un rol important în sinteza proteinei.

     

    Ce trebuie sa stii despre aminoacizii BCAA

     

    Pe lângă faptul că este unul dintre cele mai eficiente suplimente pentru creșterea masei musculare, BCAA-ul aduce un pachet de beneficii pe care nu îl poți ignora.

    Cu siguranță ai auzit că acești BCAA susțin creșterea masei musculare pe lângă consumul de proteine.

    Diferența între aminoacizii esențiali și cei neesențiali?

    Am mai discutat despre aceștia în articole anterioare dar dorim să clarificăm acest aspect și acum.

    Așadar aminoacizii esențiali nu poti fi produși de organism și trebuie să îi obții din alimente complete sau din suplimente nutritive. Aminoacizii neesențiali poti fi produși de către corp din vitamine și alți aminoacizi. Și să clarificăm că neesențial nu înseamnă neimportant. Există câțiva aminoacizi neesențiali cum ar fi glutamina care sunt foarte importanți în procesul de refacere a țesutului muscular.

    Ce sunt BCAA-urile?

    Aminoacizii sunt cărămizile din care sunt formate proteinele. Când consumi alimente care conțin proteine, ele sunt digerate prin intermediul stomacului și intestinelor. În acest proces, proteinele sunt descompuse în aminoacizi individuali și lanțuri scurte de aminoacizi. Acești aminoacizi sunt suficienți de mici încât pot fi absorbiâi în fluxul sangvin.

    Așadar odată ce aminoacizii sunt absorbiți în fluxul sangvin ei ajung în tot corpul. Aminoacizii sunt implicați în repararea musculară, funcționarea creierului și chiar pentru creșterea părului.

    Cum te pot ajuta aminaocizii BCAA?

    Aminoacizii esențiali BCCA au un beneficiu important pentru sportivi deoarece în primă faza catabolică aceștia sunt metabolizați în mușchii scheletici și nu în ficat, fiind folosiți mai mult pentru creșterea în masă musculară și nu în producerea de energie.

    Astfel, BCAA-ul poate îndeplini două scopuri în timpul antrenamentului din sala de fitness: poate fi folosit de către mușchi pe post de combustibil iar când antrenamentul se termină începe să repare țesutul muscular distrus. De aceea mulți antrenori și experți în suplimente recomandă luarea acestor aminoacizi înainte, în timpul și după antrenament.

    În general, cu cât de antrenezi mai intens și mai mult cu atât vei consuma mai mult BCAA pe post de combustibil. Aici poți vedea de ce este bine să iei BCAA înaintea antrenamentului dacă vrei să ai o sesiune intensă și de lungă durată. Nu o să simți o doză de BCAA la fel de intens ca și una pre-workout însă o să își facă efectul și o să te ajute să crești în masă mai repede.

    Creșterea în masă musculară cu BCAA

    BCAA-ul și-a crescut pe reputația pe baza faptului că ajută la creșterea masei musculare. Dar cum face asta?

    După cum bine ști, țesutul muscular este făcut din proteine. Iar proteinele sunt făcute din aminoacizi ce sunt strâns legați împreună. Mușchii cresc prin alinierea mai multor aminoacizi împreună pentru a face crea mai multe proteine. Acest proces este cunoscut sub numele de sinteza proteinelor musculare.

    Chiar dacă cei trei aminoacizi esențiali ce compun BCAA-ul se află și ei în șirul de aminoacizi, rolul lor nu este de a fi doar niște cărămiduțe. De exemplu leucina ajută la creșterea masei musculare dar se comportă și precum cheia ce pornește mașina. Aceasta stimulează și insulina.

    Și mai este un mod prin care BCAA-ul influențează creșterea masei. Există un hormon cu care suntem cu toții familiari, și anume cortizolul – hormonul stresului. În timpul antrenamentului, nivelul de cortizol din corp crește. Cortizolul încurajează descompunerea proteinelor musculare (pierderea țesutului muscular) și se „ia la harță” cu testosteronul.

    Un alt mod prin care aminoacizii cu catenă ramificată îmbunătățesc creșterea masei musculare este mărirea nivelului de hormon de creștere.

    BCAA-ul ajută și la slăbit

    BCAA sunt foarte eficienți când trebuie să ajute atleții sau persoanele obișnuite să ardă grăsime și să păstreze masa musculară. Principalul beneficiu pe care îl poți obține din consumarea aminoacizilor cu catenă ramificată este un nivel de energie ridicat în timpul antrenamentelor, chiar dacă te afli la o dietă strictă.

    Și, la fel ca și majoritatea aminoacizilor, BCAA au un efect de reducere a apetitului, lucru ce poate fi de mare ajutor dacă iubești ciocolata.

    Ce cantitate de BCAA trebuie să iau?

    Între 5 și 10 grame reprezintă cantitatea tipică. Sigur, aceasta poate varia, în funcție de tipul de antrenament, durata de refacere etc. Evident, suplimentarea înainte și în timpul antrenamentului cu BCAA va crește randamentul, iar suplimentarea post-antrenament va accelera refacerea musculară.

    Dacă ești serios și vrei să investești ceva energie și timp pentru a crește rapid în masă musculară, poți lua BCAA și dimineața împreună cu puțină proteină. Astfel vei încetini procesul metabolic de distrugere a masei musculare ce apare în timpul nopții când ești al dietă.


    your comment
  • Dacă faci sport în mod regulat pudrele proteice reprezintă cea mai rapidă masă pe care ți-o poți prepara sau cel mai rapid mod de a obține o sursa de proteine. Faptul că pudra proteică este vegană înseamnă că proteinele care intră în compoziția acesteia provine din plante (soia, mazăre, orez, alune sau cânepă), mai degrabă decât din produse de origine animală precum carne, lapte și ouă.

    De ce să consumi proteine vegetale? Proteine din zer sau pudre vegane?

    Trebuie să știi de la început că acest articol nu se adresează strict persoanelor care au o dietă vegană. Puteți combina cu ușurință zilnic proteine din zer cu proteine vegetale.

    Nu toate pudrele proteice conțin aminoacizii esențiali

    Înainte de a achiziționa o pudră proteică asigură-te că aceasta are o sursă completă de aminoacizi adică mai exact cei 9 aminoacizi esențiali.

    O pudră proteică vegană obținută doar din mazăre nu va conține toți aminoacizii, dar una realizată din mai multe tipuri de plante poate avea un profil complet al aminoacizilor.

    Pudre proteice vegane sau nonvegane (de origine animală)?

    Au fost comparate eficacitatea proteicelor de origine animală cu cele vegetale și s-a demonstrat că sunt la fel de eficiente în reducerea grăsimii corporale, creșterea forței musculare și a masei musculare, precum și a rezistenței fizice.

    Pudrele proteice pot fi socotite într-o anumită măsură niște suplimente alimentare. Să nu uităm însă faptul că pudrele proteice, deși pot fi benefice dacă alegem unele de bună calitate, nu trebuie să înlocuiască o alimentație echilibrată.

    Știm că proteina este un nutrient important pentru persoanele active și nu toate plantele conțin toți aminoacizii esențiali, așa că suplimentele proteice sunt adesea considerate un element cheie pentru obținerea performanțelor în anumite situații.

    După antrenament, mușchii noștri sunt într-o stare de degradare a fibrelor musculare, iar o alimentație cu surse complete de proteine, de calitate ridicată, este necesară pentru a stimula procesul de refacere și reconstrucție musculară.

    Așadar puteți apela cu ușurință la proteine vegetale pentru că se absorb mult mai rapid în organism. Sunt indicate mai ales seara când metabolismul mai încetinește și digestia este mai greoaie.

    Care sunt principalele beneficii ale proteinelor vegane?

    Te ajută să slăbești

    Probabil cel mai important beneficiu pe care îl au pudrele proteice în ceea ce privește pierderea în greutate, este abilitatea acestora de a reduce apetitul.

    Creșterea aportului de proteine cu 30% pe zi scade necesarul de calorii cu peste 400 de calorii. Adică veți consuma mai puține calorii pentru că proteinele sunt sațioase.

    Doar o creștere modestă a aportului de proteine de la 10% la 18% a redus cu 50% cantitatea de grăsimi pe care persoanele au recuperat-o după o cură de slăbire.

    Sunt ușor de digerat

    Pudrele vegane sunt ușor de digerat și conduc la mai puține dificultăți gastrice decât cele pe bază de proteine din zer de exemplu. În plus, nu conțin lactoză, iar intoleranța sau sensibilitatea la lactoză reprezintă o problemă din ce în ce mai des întâlnită. De aceea, aceste proteine vegetale sunt indicate și persoanelor cu intoleranță sau sensibilitate la lactoză.

    Reprezintă o sursă bună de fibre

    Aceste tipuri de pudre proteice au și un conținut mediu spre ridicat de fibre ce contribuie la un tranzit intestinal bune, reduce colesterolul și majută la menținerea unei greutăți optime.

    Febrele conferă o senzație de sațietate, ceea ce ne face să mâncăm mai puțin, motiv pentru care includerea în alimentație a pudrelor proteice poate fi benefică atunci când vrem să slăbim.

    Au un profil nutrițional bogat

    Consumul adecvat de vitamine și minerale este esențial pentru sănătate pentru că acestea ajută organismul să funcționeze eficient, stimulând sistemul imunitar.

    Deși alimentele integrale ar trebui să reprezinte sursa principală de micronutrienți, consumarea unui supliment alimentar care să contribuie la asigurarea dozei optime de vitamine și minerale poate fi utilă atunci când nu reușim să consumăm zilnic suficiente fructe și legume.

    Așadar aceste proteine vegetale au un profil nutrițional bogat în vitamine și minerale.

    Contribuie la creșterea masei musculare

    Mulți sportivi sau atleți consumă pudre proteice în perioadele de antrenament pentru a-și îmbunătății forma fizică, performanța.

    Pentru a vă defini la maxim trebuie să reduceți grăsimile și carbohidrații din alimentația voastră. Acest fapt poate induce o reacție de distrugere a proteinelor pentru a fi utilizate ca sursă energetică. Culturiștii care țin o dietă restrictivă trebuie să crească consumul la 3,5 grame pentru fiecare kilogram de greutate corporală.

    Au beneficii numeroase pentru sănătate

    În funcție de sursa vegetală, pudrele proteice vegane au diverse beneficii pentru sănătate, cum ar fi:

    – Pudra proteică din mazăre are o cantitate ridicată de arginină care contribuie la scăderea tensiunii sangvine, fiind benefică în cazul hipertensiunii.

    – Pudra proteică din soia poate contribui la reducerea colesterolului nesănătos și a riscului de afecțiuni cardiace, dar și a simptomelor menopauzei.

    – Proteinele din orezul brun ajută la combaterea stresului hepatic oxidativ care poate conduce la afecțiuni hepatice cronice și se produce când există un dezechilibru între agenții oxidanți și antioxidanți. Aceste proteine protejează ficatul de daunele produse de agenții oxidanți.

    – Proteinele din cânepă pot fi un aliat în tratamentul afecțiunilor cardiace. Cânepa este bogată în acid linoleic

    Proteinele animale au dezavanjatul de a veni la pachet cu alți nutrienți care pot prezenta risc pentru sănătate dacă sunt consumați în cantități mari.

    Grăsimile saturate sunt primii nutrienți care se asociază cu sursele animale de proteine. Carnea, lactatele, chiar și ouăle, conțin cantități mari de grăsimi saturate, daca nu sunt alese atent.

    De aceea, se recomandă alegerea variantelor de carne slabă, a peștelui și a lactatelor degresate pentru asigurarea aportului de aminoacizi esențiali.

    Dacă luăm în discuție sursele de proteine vegetale, acestea furnizează nutrienți benefici, cum sunt fibrele, grăsimile nesaturate, anumite izoflavone (soia). Tocmai de aceea, valoarea lor nutrițională este mai apreciată decât cea a proteinelor animale, chiar dacă nu furnizează în mod ideal toți aminoacizii esențiali.

    În concluzie proteinele din zer au o calitate superioară proteinelor de origine vegetală atât din punct de vedere al conținutului în aminoacizi esențiali. O alimentație echilibrată și sănătoasă poate conține ambele surse de proteine în cantități aproximativ egale pentru adulți.

    Pentru a nu fi expuși riscului de boli cronice metabolice asociate cu un consum mare de alimente de origine animală, pentru aportul de proteine trebuie alese alimentele sărace în grăsimi saturate sau alți nutrienti cu efecte negative asupra sănătății.


    your comment


    Follow this section's article RSS flux
    Follow this section's comments RSS flux